"Atunci când partenerul tău este trist sau mânios, trebuie să ştii că acele sentimente sunt responsabilitatea lui, nu a ta. Poate că tu ai declanşat sentimentele, dar nu tu eşti cauza lor fundamentală şi nici nu eşti responsabil pentru modificarea stării celuilalt.
Aceasta nu înseamnă că încetează să-ţi mai pese.
Poţi să nutreşti o afecţiune profundă, fără să-ţi asumi o responsabilitate care nu-ţi aparţine.
Întrucât nu accepţi să ai un sentiment nejustificat de vinovăţie, din punct de vedere emoţional eşti liber să-i răspunzi celeilalte persoane într-un mod plin de afecţiune.
Îi poţi face un mare dar numai ascultând ce simte ea – fără a încerca să schimbi sau să îndrepţi ceva. Nu ai putea face asta dacă te-ai simţi responsabil pentru durerea sau tristeţea ei.
Întrucât nu te simţi responsabil, îi poţi oferi spaţiul necesar pentru ca ea să se împace cu emoţiile ei. Un simplu gest de sprijin poate avea un rezultat foarte profund.
El face ca persoana să ştie că este iubită şi acceptată, indiferent ce simte – şi, astfel, prietenia capăta o bază foarte solidă."
Paul Ferrini
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu