MarYa GhiTa
- PsihoBalance
- Motto.. Sunt un om viu. Nimic din ce-i omenesc nu mi-e strain. Abia am timp sa ma mir ca exist, dar ma bucur intotdeauna ca sunt. Nu ma realizez deplin niciodata, pentru ca am o idee din ce in ce mai buna despre viata. Ma cutremura diferenta dintre mine si firul ierbii, dintre mine si lei, dintre mine si insulele de lumina ale stelelor. Dintre mine si numere, bunaoara intre mine si 2, intre mine si 3. Iau in serios iarba, iau in serios leii, miscarile aproape perfecte ale cerului... Nichita Stanescu
luni, 22 iulie 2013
STAPANIREA EMOTIILOR - D.Sc.,Ph.D.TEODOR VASILE
"Atunci cand nu suntem calmi, cand nu ne stapanim emotiile, mintea noastra se lasa cuprinsa de o energie negativa, care se ridica de la nivelul organelor interne - grijile starnesc energia negativa a Pamantului, din stomac, frica ne napadeste cu energia rece a Apei din rinichi, enervarea duce la ridicarea energiei Focului din ficat.
In traditia orientala mintea omului este vazuta asemenea unei oglinzi care reflecta lumea inconjuratoare. Asadar, imaginile pe care le percepem zi de zi depind de capacitatea noastra de percepere. Daca avem mintea calma si ferma, vom percepe mediul la adevaratele sale dimensiuni. Din contra, mentalul incordat, stresat, nervos va percepe distorsionat lumea inconjuratoare, iar judecatile lui vor fi false. Intelectul incordat va lua realitatile distorsionate drept adevarate, reale si prin urmare, actiunile viitoare vor fi distorsionate. O asemenea persoana nu va putea relationa niciodata nici cu sine, nici cu ceilalti. Vremurile moderne pe care le traim presupun multa stapanire de sine, multa fermitate in relatiile cu semenii nostri.
Pentru a atinge aceasta stare mentala calma si ferma, trebuie sa ne eliberam de toate prejudecatile culturale sociale, cu care suntem inconjurati inca de la nastere. Este o sarcina foarte dificila pentru ca trebuie astfel sa indepartam o experienta de multi ani.
"Stiinta mintii " cultivata de inteleptii orientali, cuprinde diverse tehnici care, invatate si cultivate cu atentie, duc in timp la indepartarea prejudecatilor sociale si la perceperea corecta a lumii. Un principiu de baza al "stiintei mintii este acela ca subiectul si obiectul perceptiei apartin aceluiasi proces si nu se pot separa unul de celalalt. Poti exercita in permanenta controlul asupra ta; controlandu-ti mintea, poti ajunge sa percepi mediul la adevaratele sale dimensiuni.
Pentru ca energia se transforma in spirit, fermitatea si calmul mentalului se obtin numai daca energiile interne sunt calme, echilibrate. Asadar mintea noastra este in legatura directa cu energia, iar calitatea energiei noastre determina in mod direct calitatea functiilor creierului.
Fermitatea si calmul pot fi sustinute, la nivelul fundamental al esentei, prin consumarea diferitelor substante nutritive care ajuta la dezvoltarea normala a creierului . Pentru amplificarea functiilor cerebrale, primordiali sunt acizii grasi esentiali (elemente principale in structura celulara a neuronilor si in lichidul cerebrospinal) si aminoacizii ( care produc neurotransmitatori ce conduc mesajele de la celulele creierului la sistemul nervos central.)
Exista anumite plante care amplifica circulatia cerebrala si stimuleaza epifiza si hipofiza, sustinand activitatea creierului pentru ca acesta sa comande trupului cele mai bune raspunsuri. Astfel o modalitate este aceea a administrarii de ginseng (Panax ginseng) asociat cu << arborele templierilor >> (Ginqo biloba). In cazul unei deficiente vitaminice sau minerale, se va complecta cu un complex de vitamine (A,B5,B6,C,E,D2,K) si Ca,Mg,Li,Fe si Zn. Actiunea acestora este benefica numai atunci cand sangele este curat,<<fara impuritati>> Daca sangele nu este curat, el transporta in toate tesuturile corpului, deci si la creier, diverse toxine. Mai mult, capacitatea sangelui de a transporta substante nutritive in corp este mult diminuata. Atunci cand creierul este asaltat de substante toxice care contin intr-o cantitate ridicata, clor, metale grele sau acizi, nu se poate pastra starea de sanatate si, implicit, nu se pot obtine fermitatea si calmul. Pentru o purificare cat mai eficienta a sangelui, un remediu recomandat este practicarea unui post <<oshawa>> de o saptamana, de cateva ori pe an sau consumului exclusiv de legume sau fructe proaspete lunar, timp de doua-trei zile.
Fermitatea si calmul fiind atribute ale spiritului, cea mai buna metoda de cultivare a acestora ramane meditatia, prin indepartarea perceptiilor senzoriale si eliminarea tuturor reactiilor emotionale necontrolate."
Capitol din cartea "Flacara Violeta "- D.Sc.,Ph.D.Teodor Vasile
luni, 15 iulie 2013
FEMEIE OBIECT SAU FEMEIE SUBIECT ?
Dragostea
începe cu mult înainte de a întâlni persoana iubită, încă din
copilărie când am avut şansa să fiu iubit de mama mea şi de tatăl meu
şi mai târziu când am învăţat să mă respect, să mă apreciez şi să mă
iubesc aşa cum sunt. Dacă mă îndrăgostesc la prima vedere de o persoană
pe care nu o cunosc, înseamnă că ea corespunde imaginii ideale pe care
am construit-o în timp, în mod involuntar şi inconştient. Este masca
femeii ideale sau a bărbatului ideal. Procesul de dragoste presupune
abandonarea progresivă a acestui ideal pentru a-l întâlni şi recunoaşte
pe celălalt aşa cum este. Dragostea la prima vedere nu este doar o
iluzie care dispare atunci când ne apropiem de celălalt. Ea conţine o
valoare foarte importantă, o primă etapă pe care adesea dragostea se
poate construi. Când dragostea este împărtăşită, fiecare poate trece de
la poziţia de "obiect al dorinţei celuilalt"la poziţia de subiect
responsabil de propriile nevoi şi dorinţe .
In fata
unui barbat, femeia obiect isi spune: ” Ce vrea acest barbat de la mine ? ”
In fata unui barbat, femeia subiect isi spune: ” Ce vreau eu de la acest barbat ? ”
Femeia obiect este locatara a corpului sau si-l intreaba pe proprietarul ei, barbatul: ” Ce vrei tu de la mine? ” Nu indrazneste sa faca nimic, este paralizata, si-l vede adesea pe celalalt cum ocupa tot spatiul pe care ea il lasa disponibil si actioneaza in sensul dorit in secret sau se teme. Cand aceasta ultima situatie se repeta, ea ajunge pana la urma la concluzia ca toti barbatii sunt niste nemernici….pentru ca nu a putut sa spuna ” nu ” la timp. Intr-o oarecare masura, ea isi paraseste sau isi abandoneaza corpul (de ce am eu nevoie?) pentru ” a merge in capul celuilalt ” (ce are cu mine?). Barbatul, in fata cuiva care-l intreaba „Ce vrei tu de la mine?” se simte invitat sa gaseasca un raspuns, si-l gaseste in corpul femeii pe care-l agreseaza. Acest raspuns este cu atat mai rapid cu cat barbatul este mai dominator. Si bucla este „buclata”: femeia obiect cauta barbat dominator. Si astfel ” toti barbatii sunt la fel ”. Un barbat mai delicat si mai atent va avansa pas cu pas si va putea detecta un ”nu” subtil sau, in spatele unei ezitari, sa ghiceasca un ”da” neexprimat. El va inainta cu dorintele presupuse la celalalt, umbre ale dorintelor sale. Si situatia se repeta, toti barbatii sunt la fel. Pentru ea, ca pentru toata lumea, sentimentele neformulate se transforma in furie… impotriva celuilalt… si impotriva ei insasi: ea se detesta pentru ca a cedat din nou. Daca ea are sansa sa invete din experienta sau prin terapie, ea va deveni capabila sa spuna ” nu ” la timp si, numai atunci, capabila sa spuna ” da ” cand doreste si decide acest lucru.
A FI OBIECT SAU SUBIECT IN VIATA?
Va imaginati cu usurinta ca tot ceea ce precede capata un sens foarte subtil in actul de dragoste. Imaginati-va ca jucati ping-pong cu un necunoscut. Toate dimensiunile descrise mai sus pot sa aiba loc: puteti fi obiectul partenerului vostru cu atât mai mult cu cat el va depaseste in performanta: in acest caz nu puteti decat reactiona si continua sa fiti obiectul sau puteti sa intrerupeti jocul sau puteti decide sa-l continuati si, progresiv, sa-l ajungeti in performanta. Daca spalati in doi vasele, puteti cu competente egale si fara sa va dati seama de asta, sa adoptati un comportament de obiect: a urma si a reactiona. Aici, puteti decide sa schimbati si sa deveniti motor, actor si deci subiect, daca este posibil in doi.
In fata patronului dumneavoastra,sunteti intr-o pozitie intermediara:el este competent in domeniul sau si dumneavoastra ati ales serviciu in functie de capacitatile dvs.Eu dirijez munca secretarei mele care este mai abila decât mine in folosirea calculatorului. Puteti fi obiectul sefului vostru. Acesta din urma este uneori obiectul dactilografei sale. Dar exista posibilitatea sa dezvoltati o relatie de la subiect la subiect. Acest lucru depinde de bunavointa fiecaruia, care este, de asemenea, responsabil sa-si ocupe locul sau.
Cu partenerul dumneavoastra, este la fel. Barbatul, chiar daca este patron la serviciu, poate sa aiba un comportament de spectator acasa,incapabil sa-si pregateasca ceva de mancare.Intr-o tabara terapeutica, fiecare trebuie sa lucreze doua ore pe zi, intr-un scop diagnostic si terapeutic. Robert, profesor in stiinte exacte la universitate, nu reuseste sa foloseasca masina de spalat vase, nici sa gaseasca intrerupatorul. Théo, om de afaceri, priceput in a da faliment si depresiv, nu suporta sa spele vasele sau sa faca cumparaturile in magazine. Primul a fost parasit de sotia lui, apoi de prietena sa si s-a trezit singur dupa ce si-a pierdut slujba. Al doilea a devenit neputincios si mereu in conflict cu sotia sa care vrea sa-l paraseasca.
“ Mi se pare aproape imposibil sa dezvolt in pat o relatie de la egal la egal, de la subiect la subiect, daca nu o creez in fiecare ora din zi”- spune el. Acest lucru trebuie dobândit mai intâi singur si in afara cuplului printr-o dezvoltare personala spre autonomie si maturizare care consta in a inlocui progresiv suportul celor din jur prin propriul suport.
Intr-un grup centrat pe tandrete, Radhia, de origine musulmana, primeste, la fel ca alte trei persoane, aceeasi strangere de mana din partea lui Ahmed. Ea se retrage cu teama : Ce va spune sotul meu ? Ea este obiectul sotului ei absent, al culturii sale, al religiei sale. Atunci cand ea doreste sa-si reduca frica si sa inlature blocajele in fata fricii sale de barbati, un absent decide pentru ea.Sau mai degraba, ea da prioritate absentilor si trecutului asupra persoanelor prezente si mai mult asupra ei. Ea este de-a dreptul alienata . Dar noi suntem cu totii alienati cand sacrificam dorintele noastre in fata limitarilor celorlalti. Interzicerea creeaza legea tacerii, impiedica sa se vorbeasca liber despre acest lucru si intârzie probabil maturizarea sexuala. Copiilor le este frica de adulti, incepand cu parintii lor. Cum? Acestia vorbesc cu dificultate de propria lor sexualitate intre ei, rar sau niciodata in fata copiilor lor care ii imita de indata, se ascund de ei pentru a face dragoste, incuie usa de la baie, se imbraca ” corect ” in fata strainilor sau pentru a iesi, trebuie sa ascunda partenerului dorinta lor de libertate, le este frica de libertatea copiilor lor fara sa indrazneasca sa le zica clar de ce, se ascund in spatele legilor morale sau religioase care nu fac decat sa intarzie responsabilitatea si maturizarea lor, de aceea au foarte rar prieteni sau prietene care sa vorbeasca despre asta. Astfel, eu cred ca suntem cu totii pe acelasi vapor, ca niste prizonieri, obiecte ale celorlalti, ale judecatilor lor critice. Cheia de bolta a sistemului, este ca ” acesti ceilalti ” pentru apropiatii mei, vecinii mei, colegii mei, pacientii mei, familia mea, copii mei, sunt eu, chiar daca eu nu cred si nu vreau acest lucru. Suntem cu totii, in inchisoarea noastra, temniceri si prizonieri in acelasi timp. Cel mai grav este ca nu stim acest lucru. Ne credem liberi sau ne prefacem ca suntem liberi. Suntem obiectul celorlalti sau mai exact a ceea ce credem noi ca ceilalti gândesc despre noi. De fapt, ceea ce ei gandesc nu are, cel mai adesea, deloc o influenta asupra comportamentului nostru. Ceea ce ne influenteaza este ceea ce credem noi ca ei gandesc despre noi, adica, cel mai adesea ceea ce credem noi, umbra a ceea ce parintii nostri ne-au facut sa credem, ei insisi obiecte ale culturii lor, ai lui Charlemagne, Mahomed sau Isus. Noi ne adaptam nu la lumea care exista ci la cea care credem noi ca exista. De fapt am sa va dezvalui un secret la care poate nu v-ati gandit niciodata si acest secret vi se va parea evident. Acesti oameni care va privesc se gândesc la ce ati putea gândi voi despre ei.
In fata unui barbat, femeia subiect isi spune: ” Ce vreau eu de la acest barbat ? ”
Femeia obiect este locatara a corpului sau si-l intreaba pe proprietarul ei, barbatul: ” Ce vrei tu de la mine? ” Nu indrazneste sa faca nimic, este paralizata, si-l vede adesea pe celalalt cum ocupa tot spatiul pe care ea il lasa disponibil si actioneaza in sensul dorit in secret sau se teme. Cand aceasta ultima situatie se repeta, ea ajunge pana la urma la concluzia ca toti barbatii sunt niste nemernici….pentru ca nu a putut sa spuna ” nu ” la timp. Intr-o oarecare masura, ea isi paraseste sau isi abandoneaza corpul (de ce am eu nevoie?) pentru ” a merge in capul celuilalt ” (ce are cu mine?). Barbatul, in fata cuiva care-l intreaba „Ce vrei tu de la mine?” se simte invitat sa gaseasca un raspuns, si-l gaseste in corpul femeii pe care-l agreseaza. Acest raspuns este cu atat mai rapid cu cat barbatul este mai dominator. Si bucla este „buclata”: femeia obiect cauta barbat dominator. Si astfel ” toti barbatii sunt la fel ”. Un barbat mai delicat si mai atent va avansa pas cu pas si va putea detecta un ”nu” subtil sau, in spatele unei ezitari, sa ghiceasca un ”da” neexprimat. El va inainta cu dorintele presupuse la celalalt, umbre ale dorintelor sale. Si situatia se repeta, toti barbatii sunt la fel. Pentru ea, ca pentru toata lumea, sentimentele neformulate se transforma in furie… impotriva celuilalt… si impotriva ei insasi: ea se detesta pentru ca a cedat din nou. Daca ea are sansa sa invete din experienta sau prin terapie, ea va deveni capabila sa spuna ” nu ” la timp si, numai atunci, capabila sa spuna ” da ” cand doreste si decide acest lucru.
A FI OBIECT SAU SUBIECT IN VIATA?
Va imaginati cu usurinta ca tot ceea ce precede capata un sens foarte subtil in actul de dragoste. Imaginati-va ca jucati ping-pong cu un necunoscut. Toate dimensiunile descrise mai sus pot sa aiba loc: puteti fi obiectul partenerului vostru cu atât mai mult cu cat el va depaseste in performanta: in acest caz nu puteti decat reactiona si continua sa fiti obiectul sau puteti sa intrerupeti jocul sau puteti decide sa-l continuati si, progresiv, sa-l ajungeti in performanta. Daca spalati in doi vasele, puteti cu competente egale si fara sa va dati seama de asta, sa adoptati un comportament de obiect: a urma si a reactiona. Aici, puteti decide sa schimbati si sa deveniti motor, actor si deci subiect, daca este posibil in doi.
In fata patronului dumneavoastra,sunteti intr-o pozitie intermediara:el este competent in domeniul sau si dumneavoastra ati ales serviciu in functie de capacitatile dvs.Eu dirijez munca secretarei mele care este mai abila decât mine in folosirea calculatorului. Puteti fi obiectul sefului vostru. Acesta din urma este uneori obiectul dactilografei sale. Dar exista posibilitatea sa dezvoltati o relatie de la subiect la subiect. Acest lucru depinde de bunavointa fiecaruia, care este, de asemenea, responsabil sa-si ocupe locul sau.
Cu partenerul dumneavoastra, este la fel. Barbatul, chiar daca este patron la serviciu, poate sa aiba un comportament de spectator acasa,incapabil sa-si pregateasca ceva de mancare.Intr-o tabara terapeutica, fiecare trebuie sa lucreze doua ore pe zi, intr-un scop diagnostic si terapeutic. Robert, profesor in stiinte exacte la universitate, nu reuseste sa foloseasca masina de spalat vase, nici sa gaseasca intrerupatorul. Théo, om de afaceri, priceput in a da faliment si depresiv, nu suporta sa spele vasele sau sa faca cumparaturile in magazine. Primul a fost parasit de sotia lui, apoi de prietena sa si s-a trezit singur dupa ce si-a pierdut slujba. Al doilea a devenit neputincios si mereu in conflict cu sotia sa care vrea sa-l paraseasca.
“ Mi se pare aproape imposibil sa dezvolt in pat o relatie de la egal la egal, de la subiect la subiect, daca nu o creez in fiecare ora din zi”- spune el. Acest lucru trebuie dobândit mai intâi singur si in afara cuplului printr-o dezvoltare personala spre autonomie si maturizare care consta in a inlocui progresiv suportul celor din jur prin propriul suport.
Intr-un grup centrat pe tandrete, Radhia, de origine musulmana, primeste, la fel ca alte trei persoane, aceeasi strangere de mana din partea lui Ahmed. Ea se retrage cu teama : Ce va spune sotul meu ? Ea este obiectul sotului ei absent, al culturii sale, al religiei sale. Atunci cand ea doreste sa-si reduca frica si sa inlature blocajele in fata fricii sale de barbati, un absent decide pentru ea.Sau mai degraba, ea da prioritate absentilor si trecutului asupra persoanelor prezente si mai mult asupra ei. Ea este de-a dreptul alienata . Dar noi suntem cu totii alienati cand sacrificam dorintele noastre in fata limitarilor celorlalti. Interzicerea creeaza legea tacerii, impiedica sa se vorbeasca liber despre acest lucru si intârzie probabil maturizarea sexuala. Copiilor le este frica de adulti, incepand cu parintii lor. Cum? Acestia vorbesc cu dificultate de propria lor sexualitate intre ei, rar sau niciodata in fata copiilor lor care ii imita de indata, se ascund de ei pentru a face dragoste, incuie usa de la baie, se imbraca ” corect ” in fata strainilor sau pentru a iesi, trebuie sa ascunda partenerului dorinta lor de libertate, le este frica de libertatea copiilor lor fara sa indrazneasca sa le zica clar de ce, se ascund in spatele legilor morale sau religioase care nu fac decat sa intarzie responsabilitatea si maturizarea lor, de aceea au foarte rar prieteni sau prietene care sa vorbeasca despre asta. Astfel, eu cred ca suntem cu totii pe acelasi vapor, ca niste prizonieri, obiecte ale celorlalti, ale judecatilor lor critice. Cheia de bolta a sistemului, este ca ” acesti ceilalti ” pentru apropiatii mei, vecinii mei, colegii mei, pacientii mei, familia mea, copii mei, sunt eu, chiar daca eu nu cred si nu vreau acest lucru. Suntem cu totii, in inchisoarea noastra, temniceri si prizonieri in acelasi timp. Cel mai grav este ca nu stim acest lucru. Ne credem liberi sau ne prefacem ca suntem liberi. Suntem obiectul celorlalti sau mai exact a ceea ce credem noi ca ceilalti gândesc despre noi. De fapt, ceea ce ei gandesc nu are, cel mai adesea, deloc o influenta asupra comportamentului nostru. Ceea ce ne influenteaza este ceea ce credem noi ca ei gandesc despre noi, adica, cel mai adesea ceea ce credem noi, umbra a ceea ce parintii nostri ne-au facut sa credem, ei insisi obiecte ale culturii lor, ai lui Charlemagne, Mahomed sau Isus. Noi ne adaptam nu la lumea care exista ci la cea care credem noi ca exista. De fapt am sa va dezvalui un secret la care poate nu v-ati gandit niciodata si acest secret vi se va parea evident. Acesti oameni care va privesc se gândesc la ce ati putea gândi voi despre ei.
Fragment
extras din ” Dragoste si sexualitate “, Andre Moreau
vineri, 12 iulie 2013
In fiecare zi veti intra intr-un fel de Atelier al Creativitatii – pentru o durata de timp – 15 minute , maxim 20. Acest Atelier nu trebuie sa fie in acelasi loc in fiecare zi, dar este bine sa fie intr-un loc in care sa nu fiti distrasi sau intrerupti. Acesta nu este un spatiu in care veti intra intr-o stare modificata de constiinta; nu este o stare meditativa. Este o stare in care va veti gandi la ceea ce va doriti cu atata claritate, incat Fiinta voastra interioara va va oferi o emotie care sa confirme aceasta.
1. Inainte de a incepe acest proces este important sa aveti sentimentul acela
de a avea inima usoara, acea senzatie ca totul este bine. Si de asemenea, va
recomandam sa faceti tot ceea ce este nevoie pentru a avea aceasta stare.
Pentru fiecare dintre voi este altfel.
Pentru unii, ascultarea muzicii este o modalitate foarte rapida de a obtine acel sentiment de usurare si bucurie – dar nu orice fel de muzica, si nici chiar aceeasi muzica tot timpul. Unii dintre voi obtin acest sentiment jucandu-se cu animale sau fiind langa o apa in miscare, dar odata ce ati obtinut acel sentiment, asezati-va – si incepeti Atelierul vostru.
Pentru unii, ascultarea muzicii este o modalitate foarte rapida de a obtine acel sentiment de usurare si bucurie – dar nu orice fel de muzica, si nici chiar aceeasi muzica tot timpul. Unii dintre voi obtin acest sentiment jucandu-se cu animale sau fiind langa o apa in miscare, dar odata ce ati obtinut acel sentiment, asezati-va – si incepeti Atelierul vostru.
2. Rolul vostru in acest Atelier este de a asimila informatiile pe care le-ati adunat din experiente le voastre de viata – pe masura ce ati interactionat cu altii si v-ati miscat de colo-colo prin mediul vostru fizic -.Rolul vostru este sa adunati laolalta datele intr-un soi de imagine a voastra, una care sa va multumeasca si sa va satisfaca. Experienta voastra de viata din afara Atelierului va va fi de mare folos, deoarece pe parcursul zilei, indiferent ce faceti – ca mergeti la slujba; ca munciti in jurul casei; ca interactionati cu partenerul, priete nii, copiii sau parintii vostri – daca va veti folosi timpul cu intentia de a aduna date si de a privi lucrurile care va plac, cu scopul de a le aduce in Atelierul vostru – atunci veti vedea cum fiecare zi poate deveni distractiva.
Ati mers vreodata la cumparaturi asa, intr-o doara, cu cativa bani in buzunar si dorinta de a cumpara ceva? Si pe cand va uitati in jur, desi erau multe lucruri pe care nu le doreati,intentia voastra a fost de a gasi ceva pe care voiati sa va cheltuiti banii?
Ei bine, exact acesta este modul in care am vrea sa priviti fiecare zi a vietii voastre de parca ati avea buzuna rul plin de bani pe care ati dori sa-i dati in schimbul acestor date si lucruri pe care le adunati.
De exemplu, puteti vedea pe cineva a carui personalitate este plina de veselie.Adunati aceasta informatie, cu intentia de a o aduce mai tarziu in Atelierul vostru.
Puteti vedea pe cineva conducand un autovehicul care v-ar placea sa il aveti; adunati... indiferent ce vedeti. Puteti vedea o profesie care va place..adunati ..., tineti minte. Puteti chiar sa il scrieti pe hartie. Pe masura ce vedeti ceva ce credeti ca v-ar placea sa fie in viata voastra, imaginati-va cum adunati acea informatie intr-un soi de banca a mintii. Si apoi, cand intrati in Atelierul vostru, puteti incepe sa asimilati datele, si facand asta veti construi o imagine a voastra din care veti incepe sa atrageti in viata voastra esenta a ceea ce v-a facut placere.
3. Daca sunteti in stare sa pricepeti ca adevarata voastra munca – indiferent ce alte activitati realizati – este de a va uita in jur dupa alte lucruri pe care le doriti, cu intentia de a le aduce in Atelierul vostru pentru a crea viziunea proprie de la care veti incepe sa atrageti – atunci veti ajunge sa stiti ca nu exista absolut nimic ce nu puteti fi, face sau avea.
Acum sunt in Atelierul Creativitatii. Si acum va simtiti fericiti, si stati asezati undeva in Atelierul vostru.Iata un exemplu de munca pe care o puteti desfasura in propriul Atelier al Creativitatii:
ex. Imi place sa fiu aici; recunosc valoarea si puterea acestui timp. Ma simt foarte bine cand sunt aici. Ma vad pe mine insumi intr-un fel de bloc de ansamblu, pe care stiu ca l-am creat eu insumi, dupa dorinta mea. In acest tablou al meu sunt plin de energie – neobosit si ma misc prin viata fara a intampina rezistenta.... ma vad confortabil si fericit.
Ma vad pe mine insumi atragandu-i doar pe cei care sunt in armonie cu intentiile mele din acel moment. Si cu fiecare moment imi este din ce in ce mai limpede ce anume imi doresc. Atunci cand ma urc in masina si plec undeva, ma vad ajungand sanatos si reimprospatat, la timp, pregatit pentru orice va trebui sa fac acolo. Ma vad imbracat la perfectiune asa cum imi doresc. Si e placut de stiut ca nu conteaza ceea ce aleg altii sau chiar ce ar putea altii sa gandeasca despre ceea ce eu am ales.
Ceea ce conteaza este ca eu sunt multumit cu mine insumi, si dupa cum ma vad, chiar asa sunt.... am un cont bancar....un job....o viata linistita...
Recunosc ca sunt nelimitat in toate aspectele vietii mele ...nelimitat, si ma vad trecand prin experientele vietii, este imbucurator sa stiu ca pot alege orice fara a fi limitat de bani. Iau toate hotararile avand ca si criteriu daca vreau sau nu sa traiesc lucrul acela – nu daca pot sau nu sa imi permit acea experienta. Pentru ca stiu ca sunt un magnet care atrage, in orice moment, prosperitatea, sanatatea si relatiile pe care le doresc.
Aleg abundenta absoluta si continua, pentru ca inteleg ca nu exista vreo limita a abundentei in Univers, si ca prin faptul ca eu atrag spre mine abundenta nu limitez pe altul....
... Este suficient pentru toti. Cheia este ca fiecare dintre noi sa vada si sa vrea ceea ce isi doreste – si atunci va incepe sa atraga acele lucruri. Si astfel, am ales ”, – nu neaparat in mare taina" –caci inteleg ca am puterea de a atrage“nelimitarea”, orice asa cum imi doresc.Si atunci cand ma gandesc la alt lucru pe care mi-l doresc, banii curg spre mine cu usurinta, astfel incat am o rezerva nelimtata de abundenta si prosperitate.
In fiecare domeniu al vietii mele exista anumite aspecte care sunt din abundenta...Ma vad inconjurat de altii care, asemenea mie, isi doresc sa creasca; si care sunt atrasi catre mine prin dorinta mea de a-i lasa sa fie, sa faca sau sa aiba orice, asa cum vor ei; si nu am nevoie sa atrag acele lucruri pe care le-ar alege ei, dar care mie nu-mi plac. Ma vad interactionand cu ceilalti; vorbind, razand si bucurandu-ma de ceea ce este perfect in mine. Noi toti ne apreciem unul pe celalalt, si niciunul dintre noi nu critica sau observa acele lucruri care nu-i plac.
Ma vad perfect sanatos.Ma vad avand prosperitate absoluta.Ma vad plin de viata, apreciind din nou aceasta viata
Si din aceasta minunata stare de a Fi atrag acum lucruri care sunt asemenea ei. E bine. Este distractiv. Imi place foarte mult.
Voi parasi acest Atelier si imi stabilesc pentru restul zilei sa caut mai multe lucruri care imi plac. Este bine de stiut ca daca vad pe cineva prosper dar bolnav, nu este nevoie sa aduc tot ansamblul in Atelierul meu, ci doar partea care imi place. Asa ca voi aduce exemplul prosperitatii, si voi da de-o parte exemplul cu boala. Munca mea este, pentru moment, incheiata.
joi, 11 iulie 2013
PSIHOTERAPIE ISIHASTA - VASILE ANDRU
7 REGULI FILOCALICE DE RESTABILIRE A SANATATII
1. Starea de bine mintal grăbeşte refacerea fizică
Este regula numărul unu, şi toate celelalte sunt
detalii ale ei.
Sănătatea noastră este o funcţie a psihicului şi a gândirii pozitive. Omul este
ceea ce gândeşte. O gândire care selectează afecte pozitiv, o gândire bazată pe
mulţumire fermă va asigura o sănătate bună sau o recuperare rapidă. Mulţumirea lăuntrică este garantul păstrării acestei stări.
Cum se poate dobândi mulţumirea? Mută mintea de la
„veacul acesta“ şi mintea se va schimba.
Întrebaţi-vă: suntem mulţumiţi? Există o relaţie
între mulţumire şi inteligenţă, între mulţumire şi înţelegere. Dacă eşti tipul
cerebral, întâi înţelegi lumea şi eşti mulţumit că lumea este ceea ce este.
Dacă aparţii tipului intuitiv, afectiv, întâi îţi
creezi starea de mulţumire, şi va urma înţelegerea. Depinde cărui tip mental îi
aparţii. Dacă dominanta este intuitivă, atunci creează-ţi o stare de mulţumire;
din ea va rezulta inteligenţa. Dacă dominanta este cerebrală, atunci
înţelegerea creează mulţumire.
Este un fapt valabil şi în relaţia dintre doi
oameni, doi soţi. V-aţi pus vreodată întrebarea de ce apar frecvent situaţii
conflictuale între soţi?
Pentru că nici unul nu înţelege natura celuilalt.
De pildă, femeia trebuie înţeleasă din punct de vedere al dinamicii afective.
Oscilând între închidere şi deschidere. Ca să se refacă afectiv,
uneori femeia se închide, se retrage în sine, pare mâhnită. Bărbatul o vede
închisă şi retrasă, şi atunci se gândeşte că sentimentele ei faţă de el s-au
răcit. Dar acel bărbat nu înţelege că aşa-zisa răceală a femeii este o fază
naturală prin care ea trebuie să treacă pentru a-şi reface comportamentul
afectiv.
Dinamica masculină este alta, oscilând între fugă şi revenire. Ca să-şi refacă afectivitatea, bărbatul fuge. Iată de ce,
atunci când vede un bărbat „fugind“, femeia n-ar trebui să se teamă că
sentimentele lui faţă de ea s-au răcit; ea ar trebui să ştie că dinamica lui
afectivă se reface prin fugă.
Această idee nu trebuie înţeleasă eronat, cum că
cei care fug au şi dreptate s-o facă. Fuga poate fi exprimată divers — un
bărbat „fuge“ în cititul presei, e absent din casă. E şi asta o fugă. Sau
„fuge“ să joace table cu vreun vecin. Sau „fuge“ la mănăstire, dacă este mai
pios.
Femeia trebuie să înţeleagă că bărbatul are, la un
moment dat, nevoie să „fugă“. Înţelegerea faptului că asemenea stări sunt
naturale ar putea evita numeroase conflicte, conflicte care generează ulterior
perturbări de personalitate ale membrilor familiei — fie localizate scurt, fie
cu amprentă de durată aspra copiilor.
2. Nu considera boala ca o pedeapsă pentru păcate
Unii consideră boala ca fiind o pedeapsă pentru
păcate: aceasta este o dovadă de slăbire psihică. Omul bolnav se reface mai
greu când consideră că a fost bătut de Dumnezeu, şi că Atotputernicul i-a dat
boala în chip de pedeapsă.
Dar dacă boala nu este o pedeapsă pentru păcate,
ce este atunci? Putem vorbi despre boală ca fiind o oprire de la păcat, o
informaţie, o atenţionare că am încălcat o lege.
Într-o carte celebră, care se cheamă Călătorie înspre soare apune, personajul
principal este o maimuţă. O maimuţă poznaşă, născută dintr-o piatră. Şi ea s-a
dus să caute iniţierea. Un maestru a ajutat-o să obţină iniţierea şi, astfel,
ea a devenit „egala cerului“, nemuritoare. Însă cu toate că era nemuritoare,
maimuţa tot făcea pozne. Poate e şi situaţia omului: deşi dobândeşte atâta
ştiinţă, sălbăticia din el nu dispare.
Ei bine, ajungând această maimuţă, la un moment
dat, în cer, face tărăboi printre sfinţi, răstoarnă nişte cazane unde se
fierbea elixirul vieţii, strică nişte tocmeli… Sfinţii atunci se supără şi se
plâng lui Dumnezeu că o maimuţă întoarce totul cu susul în jos. Şi atunci
Dumnezeu îi spune lui Buddha: „Ia tu maimuţa asta, că e în India, e din ţara
ta. Ia-o şi dă-i un leac să se astâmpere!“ Şi Buddha a luat atunci un cerculeţ
de fier, l-a pus pe capul maimuţei şi l-a fixat bine, ca ea să nu şi-l poată da
jos, spunându-i: „De câte ori vei călca o lege divină, cercul te va strânge!“
Şi a venit maimuţa pe Pământ; cum făcea o poznă mare, cerculeţul o strângea şi
atunci se cuminţea.
Iată deci că durerea ei de cap nu era o pedeapsă,
ci o informaţie că a încălcat o lege sacră, o lege împotriva vieţii. Noi nu
ştim că în realitate am încălcat o lege; dacă ne-am corecta atitudinea şi n-am
mai încălca legea, ne-ar lăsa durerea de cap, fără pastilă şi fără doctor.
Iată deci că boala nu e o pedeapsă pentru păcat,
ci o oprire de la păcat.
Definiţia păcatului o ştim. Păcatul sunt grijile
şi încălcarea celor trei legi universale revelate.
Dacă până acum nu ştiaţi foarte limpede ce
înseamnă „păcat“, iată o definiţie ajutătoare. Păcat înseamnă să ai griji —
dacă ai griji, ai păcate. Grijile ne împuţinează liniştea, împuţinează viaţa.
„Rumegarea“ gândurilor slăbeşte omul. Boala prilejuieşte această întrerupere a grijilor;
este o oprire forţată din „mecanica păcatului“, din mecanica vieţii păcătoase.
Există o a 11-a poruncă — noi ştim doar 10, pe
care le-am interiorizat şi după care ne conducem.
Porunca a 11-a apare ca un verset în Psalmul 45,
sună aşa: „Opreşte-te şi cunoaste." Opreşte-te şi fă un minut de introspecţie.
Introspecţie înseamnă liniştea interioară. Nu analiza interiorul: analiza este
un viciu intelectual. Introspecţia este doar linişte interioară. 4. Boala este un prilej de schimbare
Dacă vom privi boala din acest punct de vedere şi
dacă nu ne vom mai teme de ea, vom constata că astfel ieşim mai repede din
boală. După ce au fost bolnavi, mulţi oameni şi-au schimbat modul de a mânca,
de a trăi, de a (con)vieţui.
5. Devii sănătos dacă îţi doreşti cu adevărat acest lucru
Asta înseamnă, întrucâtva, că mulţi sunt bolnavi
pentru că, în inconştient, ei se lasă să fie bolnavi. Afirmaţia poate părea, la
prima vedere, şocantă. Şi totuşi, ei sunt bolnavi, în primul rând, ca să-şi
atragă un beneficiu nevrotic: vor să
fie trataţi ca nişte copii. Când lupta vieţii ne copleşeşte, toţi simţim nevoia
să fim trataţi precum copiii; atunci subconştientul „cheamă“ o boală. Dacă vrei
cu adevărat să devii sănătos, devii sănătos.
Acest lucru este posibil: să-ţi ajuţi
subconştientul. Este un proces care se petrece în stare de relaxare, într-o
stare destinsă — mai ales dacă eşti bolnav.
Relaxat, cu ochii închişi, repetă-ţi formule ale
însănătoşirii. Cea mai curentă astfel de formulă este: „Mă simt din ce în ce mai bine, pe zi ce trece şi din toate punctele de
vedere“; trebuie rostită la indicativ prezent, pentru că subconştientul nu
cunoaşte alte timpuri verbale.
Această formulă a fost folosită de dr. Emile Coué,
care a vindecat, prin ea şi prin climat psihic spiritual, sute de cazuri.
Repetarea acestei formule duce la preluarea ei de
către rinencefal, iar rinencefalul transmite comenzile de refacere acolo unde
este nevoie. Rinencefalul, diencefalul şi formaţiunile reticulare trimit
comenzile de refacere acolo unde este slăbită structura noastră. Dacă această
formulă este repetată de trei ori pe zi, în perioadele noastre de slăbire, timp
de 21 de zile, admiţând că este un caz cronic sau un caz ceva mai complicat,
survine întotdeauna o îmbunătăţire.
7. Pentru cei vrednici, un impas precum o boală poate să fie un prag
iniţiatic
Boala nu numai că îţi dă o informaţie despre
viaţă, dar îţi poate crea şi condiţia unei schimbări mentale profunde, o trăire
iniţiatică.
Acestea sunt regulile
restabilirii sănătăţii.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
-
In biserica Sfântul Paul din Baltimore, au fost descoperite doua texte- "Deziderata I" si "Deziderata II"- care i s...



